Prin estul Bucegilor, KAYLAND
Trei zile lungi de vară le-am pariat pe locuri cunoscute, în Munții Bucegi, cu intrare prin zona estică, prin “Poarta Bucegilor”, pe Valea Jepilor, locuri în care se descoperă peisaje faine și monumente ale naturii, sculptate în conglomerate, devenite unele dintre simbolurile României. A fost un pariu câștigat, am prins o fereastră perfectă de vreme bună printre ploi, alături de oameni faini, într-o tură în care a fost vorba despre munte, peisaje și bocanci, tura fiind organizată cu sprijinul Kayland România și Maramont shop & equipment.
Am luat la purecat bocancii, am vorbit despre tipurile de bocanci, părțile componente, alegerea corectă a acestora în funcție de teren și metoda optimă de legare a șireturilor. Reperul a fost gama Kayland din 2022/2023, cu aplicare la fața locului pe modelele Legacy și Cross Mountain, bocanci care pot fi alternați cu succes pentru a acoperi cam toate traseele montane de vară din munții României.
Ne-am adunat în capitala alpinismului, la casa CAR, Căminul Alpin din Bușteni, un loc în care nu doar că respiri munte, imediat simți că că ești în casa unor montaniarzi. Nu am venit pentru alpinism de data asta, am venit pentru peisaje, o drumeție, trei zile de munte din cabană în cabană.
Vineri: Căminul Alpin, Valea Jepilor, Cabana Caraiman, Brâna Mare a Craimanului, Crucea Eroilor Neamului, Vf. Coștila, Cabana Omu
Ne-am adunat joi după amiază la Căminul Alpin, vineri plecând devreme, ne așteptau 1800 m diferență de nivel. Traseul de pe Valea Jepilor este numai bun pentru încălzire și pentru acomodarea cu potecile Bucegilor, ritmul și efortul din tură. Prima supriză din abruptul prahovean ne aștepta la Cabana Caraiman pe care o găsim deschisă după foarte mult timp, facem un popas, era deschisă bucătăria și se putea cumpăra mâncare și băuturi. Auzim acorduri de vioară din cabană și aflăm că se pregătește un concert în aer liber lângă cabană al violonistului Alexandru Tomescu, noul proprietar al cabanei. Repunerea în funcțiune a cabanei legendare construită în 1937 este o veste bună pentru montaniarzi. Are o vârstă apropiată de cea a Clubului Alpin Roman😊. Poziționarea cabanei este de excepție, la altitudinea de 2.025 m, în căldarea de obârșie a Văii Jepilor, imediat ce ieși din Valea Jepilor, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cu vederi la pereții Caraimanului și Jepilor Mici.
De aici continuăm cu impresionanta Brână Mare a Caraimanului, una dintre brânele sigure ale Bucegilor, marcată turistic PA, pe care o poți parcurge lejer, pe poteca care conduce în partea superioară la masivul monument de la Crucea Eroilor Neamului, acesta domină vizual Muntele Caraimanului. Crucea poate fi observată din Bușteni și de pe Valea Prahovei chiar dacă se tranzitează zona cu mașina. A fost construită pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în Primul Război Mondial.
Crucea are o înălțime de 39,3 metri și a fost construită între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m. În anul 2013, acest monument a fost desemnat de către Guinnes World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un pisc montan.
Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman a fost realizat datorită unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria, în care a văzut Bucegii „stropiți cu sângele eroilor”. În urma acestui vis, ar fi decis edificarea monumentului de pe Caraiman. Se mai găsesc o muțime de astfel de cruci prin munți, în mine îmi vin cele văzute recent în ture CAR, monumentele din Pasul Vâlcan și Crucea Eroilor de pe Vf. Straja.
Continuăm apoi, admirăm zone apreciate de alpiniști, abruptul perete al Coștilei și Colțul Picăturii apoi ocolim Valea Albă prin Șaua Văii Albe, după care trecem pe Vf. Coștila. Acest vârf este dominat de impresionantul releu pe care îl admirăm, nu am avut noroc să îl prindem pe Cezar “acasă”, ne-ar fi plăcut să intrăm prin măruntaiele colosului.
Următorul obiectiv era din nou unul remarcabil. Aveam să rămânem peste noapte la Cabana Omu, situată chiar lângă Vf. Omu. Cabana Omu reprezintă cabana plasată la cea mai mare altitudine din Carpați, la 2505 m. Avem timp pentru acomodare și masă iar apoi ieșim să admirăm asfințitul, am avut noroc de vreme bună.
Sâmbătă: Cabana Omu, Culmea Doamnele, Peștera Ialomiței, Cheile Horoabei, Strungile Mari, Șaua Strunga, Padina
Prima opțiune este răsăritul pe culmea Morarului, apoi, după dejun, pornim spre culmea Doamnele. Culmea aceasta oferă vederi faine chiar din centrul Bucegilor, poți admira atât culmile prahovene estice, sau cele dâmbovițene spre vest și sud. Este vizibil din culme Lacul Bolboci și intrarea în Cheile Mari ale Tătarului. Coborâm apoi iar următoarea opțiune este Peștera Ialomiței pe care o re/vizităm majoritatea, urmată de parcurgerea ascendentă a Cheilor Horoabei. Acestea sunt unele dintre cele mai faine chei din Carpați! O mulțime de cascade în prima parte urmată de canionul îngust care necesită cățărare pe alocuri, fie pe lanțuri fie pe scări metalice sau direct pe stâncă. Cred că a fost porțiunea cea mai apreciată de participanții mai aventuroși, mai ales că au venit câțiva stropi de ploaie la intrarea în canion, la fix cât să ude stânca și să ofere mici provocări participanților.
Ieșim din chei aproape de Vf. Strungile Mari apoi coborâm în Șaua Strunga. Găsim evident turiști “cazați” la frumosul refungiu, nu erau montaniarzi echipați de munte, păcat că aceștia nu știu sau nu înțeleg care este scopul și destinația unui refugiu montan. Coborâm apoi la Baza Salvamont Padina unde ramânem peste noapte.
Duminică: Padina, Piciorul Babelor, Vf. Cimitirul Elefanților, Cabana Babele, Cantonul Jepilor, Poteca Urlătorilor, Bușteni
Duminică avem program o idee mai scurt și mai lejer, aveam să revenim după amiază la Căminul Alpin pentru a ramâne ceva timp pentru drumul de întors către casă. Pentru a fi în tema turei noastre, de la Padina urcăm spre Cabana Babele pe Piciorul Babelor. Revedem impresionantele monumente ale naturii, Babele și Sfinxul. Sfinxul este unul dintre simbolurile României, adesea regăsindu-se pe listele cu obiectivele turistice majore de vizitat în România. Se știe că acesta a fost sculptat de eroziunea eoliană dar circulă o mulțime de legende în jurul acestui subiect. Conform legendelor poate fi rezultatul unei creații umane, a dacilor sau chiar prezența extraterestră. Se presupune iarăși că, în adâncul Pământului, sub culmile Bucegilor, au fost găsite urme ale unei civilizații străvechi. Cine știe, cert este că noi am simțit o energie pozitivă grozavă, mai ales că am găsit un chioșc cu porumb fiert aproape de telecabină. Coborâm apoi, pe jos, adică pe picioarele proprii… A fost totuși o opțiune și telecabina pentu cei grăbiți, care aveau legături de prins.
Ajungem la Cantonul Jepilor apoi revenim în Bușteni pe frumosul traseu Poteca Urlătorilor, foarte fain de parcurs mai ales la vale.
Am fost 20 de participanți în tură, iar traseul a fost lejer și relaxant, peisaje faine, pitorești, nu pune probleme dacă există un minim de condiție fizică. Am parcurs în total 50 km cu aproximativ 3200 m diferență pozitivă.
Tura a fost organizată cu sprijinul Kayland prin Maramont shop & equipment. Mulțumesc tuturor, atât partenerilor Maramont cât și participanților!
Vor urma și alte ture de toamnă care vor fi dedicate bocancilor de drumeție și discuții în jurul subiectului, sperăm să devina o constantă între activitățile CAR Cluj:
https://carcluj.ro/activitati/pe-urmele-dacilor
Selecția foto:
https://photos.app.goo.gl/rXmt6ebu3NEFXZT56
Să ne vedem sănătoși pe munte!
Ovidiu Motioc