Ski între anotimpuri în Ciucaș

La finalul lunii februarie am plecat să căutăm zăpadă în Ciucaș. Din (ne)fericire nu a mai nins de mai bine de 10 zile, așa că am avut parte de puțină zăpadă. Dar acest neajuns l-am putut transforma în avantajul nostru, stratul fiind stabil și temperaturile puțin sub zero, numai bune să ne dăm pe firn de ... primăvară de pe fețele însorite.

Sâmbătă urcăm cu mașina până la Cabana Silva de la poalele Muntelui Roșu. Colegii fac glume, mai bine am merge la cules ghiocei în loc de schi, și pe bună dreptate, punem schiurile doar începând cu 1500m. Ajungem în șaua La Răscruce, de unde mergem pe culme spre SE  spre vârful Gropșoarele cu planul de a schia „ce ne face cu ochiul”. Profităm de zăpada bună, firn de primăvară și „luăm la rând” pantele însorite spre șaua de unde am pornit. Numărăm 2 coborâri apoi facem o pauză de masă în apropierea stației meteo automate. De acolo mai facem o coborâre pe un vâlcel urmând să facem apoi 2 grupe. O grupă am continuat explorarea Culmei Stâncoase și culmei de la nord de șa spre valea Stânii. Ultima coborâre o facem pe firn dar la urcare prindem culmea în umbră, înghețată, condiții total diferite în puțin peste jumătate de oră. A doua grupă explorează zona spre șaua Chirușca.

Duminică din 8 rămânem 6 schiori, 2 colegi au făcut o tură la bocanci până pe vârful Ciucaș. Deoarece trebuia să ajungem și la Cluj alegem să mergem din Pasul Bratocea pe culmea omonimă cu scopul de a explora pantele cu firn. Urcăm până la aproape 1800m deasupra izvoarelor pârâului Caprei de unde facem și prima coborâre lungă până aproape de pădure. De acolo mai dăm o urcare și o coborîre, prea faină era zăpada. După prânz ne pornim spre parcarea din pas, coborând aproape integral pe schiuri până la mașini.

Vor urma și alte vizite în Ciucaș, mai avem de explorat Culmea Bratocea spre vârful Ciucaș și zona vârfului, prea fain si ofertant e muntele.