Circuit Cheile Râmețului și Vârful Piatra Vulturului, 11 august 2024
La propunerea lui Lucian Crișan, duminică, 11 august 2024, ne-am întâlnit 8 persoane entuziaste (Lucian, Cristi, Anca, Sorin, Daniela, Luminița și Alex, prietenul ei din Suedia) cu dorința de a ne bucura de răcoarea naturii. Traseul propus a fost un circuit al Cheilor Râmețului pe Brâna Caprelor până în satul Cheia și întoarcere pe firul apei, completat cu urcarea recent marcată pe Vârful Piatra Vulturului.
La locul în care lăsăm mașinile, întâlnim un cuplu de elvețieni cu care intrăm în vorbă. Aflăm că vor să parcurgă cheile dus-întors pe firul apei, iar Lucian le recomandă circuitul cu urcare pe Brâna Caprelor și revenire pe firul apei.
Începem urcarea pe Brâna Caprelor și ne bucurăm de sălbăticia și frumusețea potecii. Ne oprim la fiecare deschidere să admirăm versanții opuși, identificăm Vârful Piatra Vulturului, unul din obiectivele zilei, dar și alte vârfuri, cum ar fi Piatra Nicaia. La un moment dat, ne ajung din urmă și ne depășesc cei doi elvețieni. Ne bucurăm că au ales circuitul recomandat de Lucian.
Coborâm și ajungem în satul părăsit Cheia, unde parcurgem istoria locului vizitând expoziția de fotografii vechi și noi care ne întâmpină la intrarea în poiană și facem un scurt popas să vizităm cele două case restaurate de Gabi. Destul de aglomerat în poiană, câteva corturi, drumeți, Gabi e destul de ocupat, așa că, după o gustare rapidă și după ce admirăm iile, opincile, ulcioarele și uneltele vechi, traversăm pârâul și începem urcarea pe noul marcaj punct albastru spre Vârful Piatra Vulturului. Trecem pe lângă două gospodării care acum sunt ruinate, întâlnim un izvor care ne bucură cu apa lui rece, ieșim curând într-o poiană înflorită din care putem vedea satele Cheia și Brădești, după care ne continuăm urcușul abrupt prin pădure.
Efortul ne este pe deplin răsplătit de panoramele care se deschid de pe Piatra Vulturului. Nu ne mai săturăm să privim în jur; ne încântă priveliștile spre Mănăstirea Râmeț, Cheile Mănăstirii, Cheile Râmețului, Cheile Geogelului, satul Cheia din care am urcat, satul Brădești, Cheile Pravului, Valea Mogoșa. Ne surprind câteva flori de colț care parcă ne strigă să nu cumva să trecem fără să le admirăm (nici n-am putea).
Chiar dacă, la fel ca poetul, am vrea să oprim clipa cu care se măsoară eternitatea, e timpul să coborâm înapoi în satul Cheia, de unde urmăm firul apei pentru întoarcerea la mașini. Revenirea prin Cheile Râmețului, prin apă, a fost un răsfăț răcoros binemeritat. În locul numit „La Cuptoare”, apa e adâncă și suntem nevoiți să ne folosim de lanțurile amenajate pe pereții de stâncă, dar restul traseului îl parcurgem prin apă, bucurându-ne de răcoare și evitând aglomerația.
Întorși la mașini, avem surpriza să găsim un bilet cu un mesaj de mulțumire de la cei doi elvețieni încântați de frumusețea traseului recomandat de Lucian.
Încheiem tura încărcați cu energie pentru o nouă săptămână.
Photo credits: Dana, Anca, Cristi
