Cu bicicleta la mare - V- FLEXTAIL

În vara 2024 am continuat pedalatul în jurul Mării Negre, tura de bikepacking la mare a ajuns la ediția a 5-a. Am schimbat schema de organizare, depărtarea de Cluj crescând semnificativ, etapa NU a mai fost parcursă dus-întors. Am avut un partener, ne-am bucurat de susținerea prietenilor de la FLEXTAIL România. În tura aceasta am avut la dispoziție spre testare produse noi-nouțe, proaspăt lansate pe piața din România, noile pompe electrice pentru biciclete ultracompacte Tiny Bike Pump și uimitoarea Zero Pump, cea mai mică pompă de aer portabilă din Lume! Voi reveni însă la subiect…

 Startul în etapa a 5-a avea sa fie în Bulgaria, din Balcic, punctul în care am reușit să ajungem în ediția anterioară. Finish-ul era la intrarea în Burgas, cu circa 250 km mai spre sud. Pentru acești Km aveam la dispoziție șase zile, cea de-a șaptea fiind rezervată revenirii spre casă.

Nouă bicicliști bine echipați s-au reunit duminică seară în Balcic. Aveam pregătit echipament minimalist ușor, urma să îl atașăm pe cadrul bicicletelor de munte. Transportam permanent doar cortul, salteluțele gonflabile, îmbrăcăminte sumară și primusul pentru cafeluța de dimineață. De pe malul vestic al Mării Negre exista expunere spre răsărit. Răsăritul și cafeaua sunt o cobinație grozavă dacă dormi pe plaja, în buza mării :).

Cei 250 de Km i-am împărțit în șase etape, ieșind pe hârtie o medie de circa 42 km/zi, ceea ce părea destul de abordabil aparent... nu aveam în plan să parcurgem pe asfalt acești Km. Ne doream să stăm lipiți de mare, atât cât acest lucru era posibil, la fel ca la edițiile anterioare. Aveam să întâlnim teren dificil pentru biciclete, diferențe mari de nivel și porțiuni interesante de push-bike. Ceea ce părea simplu se complică dramatic, având zile destul de solicitante fizic. Temperaturile erau destul de ridicate, mai ales că o parte dintre noi eram aclimatizați cu munții de pe care tocmai coborâsem.

La sfârșitul fiecarei zile de pedalat campam pe plaja sau în aproipierea mării. Era prilej să punem la treabă pompele Flextail din dotare pentru umflatul salteluțelor sau la umflatul roților de bicicletă. Nu au avut viață ușoară pompele de biciclete Tiny Bike Pump, odată cu începerea pedalatului în teren accidentat aveau să își facă apariția și penele la roțile bicicletelor. Hrana aveam să o procurăm din mers, de la magazine întâlnite în localități/stațiuni și de la restaurante sau terase cu specific pescăresc. Ne era dor de gustoasele și renumitele midii de la bulgari, printre cele mai bune pe care le poți găsi în lume și pe care banii le pot cumpăra!

Etapele zilnice au fost repartizate în felul următor:

Ziua 1, luni

Duminică seara am campat la capatul promenadei sudice din Balcic, în același loc în care am campat cu un an în urmă. O bună parte a zilei de luni o pierdem cu logistica mașinilor, aveam să ducem mașinile la finish, la intrare în Burgas, fiind în total vreo 6 ore de condus dus-întors. Șoferii revin apoi cu o singură mașină la grupul bicicliștilor din Balcic. Este schema de organizare ideală, nu aveam trenuri sau alte mijloace de transport pentru om și bicicletă. În formatul acesta se parcurg distanțe mai lungi și pot fi recuperați ușor eventuali colegi de tură abandonați.

Ne ramane o după amiază de pedalat luni, pornim spre sud, pe promenada din Balcilc, cu speranța de a avea continuitate pe uscat până în Albena, știam de vechea promenadă care unea Balcic cu Albena. Nu se întamplă să fie intactă, erau doua zone în care fosta alee de beton fusese înghițită de mare. Aici întâlnim primele poțiuni de push-bike pe stânci, cu puțin efort reușim să le depășim. Parcurgem apoi promenade din zona plajei din Albena și continuăm prin Rezervația Baltata, aveam o padure faină în dreapta și marea în stânga, separate de o plaja sălbatică pe care găsim un drum de nisip ciclabil. Drumul ne conduce până la marginea urmatoarei stațiuni, la Kranevo. În Kranevo căutăm un market, ne facem ceva provizii de hrană pentru cina și dejunul urmatoarei zile. Continuăm pedalatul încă puțin, doream să ajungem în zona salbatică de după satul pescăresc situat la sud de Kranevo. Suntem surprinși de o nouă porțiune cu promenada ruptă de valuri, avem iarăși o scurtă porțiune de push-bike pe stânci și bolovani însa a meritat, după așezarea pescărească găsim un loc fain pentru corturile noastre. Am reușit să parcurgem circa 17 Km luni, am avut trei porțiuni de push-bike pe abrupturi, stânci și bolovani uriași. Terenul era încă plat, nu intrasem în zona cu dealuri, coline și munți, așa că am înregistrat doar 48 m D+.

Ziua 2, marți

Dimineața admiram marea. Stăm la cafeluță pe bolovanii uriași care spargeau valurile apoi strângem corturile și continuăm. Urma o porțiune în care nu mai puteam ține linia mării, se contura un perete uriaș care întâlnea direct marea. Revenim în satul pescăresc apoi ocolim pe asfaltul care mergea spre sud. Pedalăm câțiva Km apoi revenim lângă mare, ne apropiam de Nisipurile de Aur. A urmat o lungă porțiune de pedalat pe promenada de lângă mare. Aceasta străbate toată zona turistică din stațiunile de la Nisipurile de Aur. Ne apropiam de Palatul Evksinograd, zona închisă accesului public, fiind nevoiți să ocolim puțin, parcurgem o nouă porțiune de asfalt până la intrarea pe faleza nordică a orașului Varna. Era o placere din nou, de pedalat pe lângă mare, zona fiind destul de liberă, nu ne doream să intrăm în aglomerație doar dacă eram nevoiți să traversăm anumite porțiuni turistice de lângă marea noastră.

Facem o pauză de înghețată și hidratare, loc în care facem o scurtă analiză a situației, începuseră să apară primele probleme tehnice la bițele noastre. Ele erau duse la limita lor de rezistență sub presiunea greutății mari, erau încărcate cu bagaje, apoi terenul accidentat sau nisipos. Cristi a rămas fără o pedală, Remus avea roata spate pătrățoasă, abia că se mai învârtea iau eu am ramas desculț după push-bike pe stânci. Încălțările mele Slam de iahting au rezistat o zi, noroc că mai aveam sandalele de back-up. Varna este un frumos și impunător oraș-port la Marea Neagră. Cristi și Remus pornesc înainte spre bike shop&service iar restul ne alegem o plajă faină în apropierea portului. Ramânem la o terasa cu cei mai buni calamari găsiți în Bulgaria apoi puțina baie și relaxare până revin colegii cu bițele din service. După circa 2 ore bițele lui Remus și Cristi sunt servisate, merg brici - ca noi. Continuăm apoi, trebuia să găsim urcarea pe uriașul pod Asparuhovo. Trebuia evitat un ocol de circa 60 km în jurul canalului. Urmează plaja Asparuhovo dupa care își fac apariția din nou coline stâncoase împădurite. Urcăm pe asfalt în Galata, de acolo facem o coborâre până pe Capul Galata. Aveam vederi superbe. Pe Capul Galata se află ruinele unei construcții bizare. Fetele își doreau o plaja faină pentru campare așa că ne conformăm, găsim câteva poteci turistice marcate prin pădure. Facem o superbă coborâre în stil DH până pe plaja Fichoza. Extremitatea nordica a plajei era sălbatică, o limbă îngustă de nisip între pădure și mare, presărată pe ici-colo cu stânci. Este una dintre cele mai faine plaje sălbatice de la Marea Neagră, zona fiind accidentată și greu accesibilă cu mașinile. După o baie mergem la o terasa pescărească din apropiere, găsim pești proaspeți, fructe de mare, duș, draft proaspăt de bere și un vin local excelent la carafă. Ne încărcăm telefoanele, bateriile și stomacele iar seara ne retragem cu frontalele la corturi.

Am parcurs marți circa 50 Km cu 700 D+.

Ziua 3, miercuri

Erau vederi superbe spre răsărit de pe micuța plajă de sub Fichoza. Ne strângem într-un final corturile și continuăm pe marcajul turistic Banda Albastră. Îl urmăm prin pădure până în satul pescăresc Fichoza, după care coborâm pe plaja care se deschide după sat. Aveam o porțiune de circa 1 km de push-bike pe plaja până la terasa de pe plaja amenajată Chernomorec. De aici începea o lunga porțiune cu dealuri împădurite cu maluri abrupte de stâncă spre mare, facem un ocol de câteva ore pe drumurile de pământ de pe coline apoi revenim la mare, acolo unde terenul se deschide iarăși, pe plaja Kamchia. Acolo era un sat de casuțe de vacanță uitate de timp. În această porțiune schimbătorul de la bicicleta Deliei se rupe în două bucăți. După o contribuție colectivă converim bicicleta într-un single speed. Ne sfătuim în pauza de masă de pe terasă iar Radu și Sinziana hotărăsc să se oprească aici, Sinziana avea mici probleme digestive, îi oferă bicicleta ei Deliei și continuăm în formație de 7 de aici. Pedalăm pe langă mare pe drum până întâlnim vărsarea văii Kamcia pe care o traversăm, era aproape secată. Urmează o porțiune sălbatică cu dune și aspect deșertic, nu era ciclabilă. Urmează încă 4,5 km de push-bike pe plaja, ne ia aproape 2 ore. Într-un final găsim un drum printr-o superbă pădure de pini care ne facilitează înaintarea până pe plaja nordică din Shkorpilovci, acolo campăm. Găsim marketul Jordash în apropiere, ne procurăm ceva provizii.

Am parcurs miercuri 36 Km cu circa 1000 D+

Ziua 4, joi

Joi aveam să pedalăm în zone cu diferențe mari de nivel, pe dealuri și coline împădurite, întâlneam două localități pe care le traversam. În prima parte a zilei pedalăm prin padure, în mare parte pe drumuri de pământ, având înșiruiri de urcușuri și coborâșuri, aveam să revenim la mare în gura de vărsare a râului Karadere. Urma o porțiune de 2,5 km cu o frumoasă plajă naturală unde părea permisă camparea, erau sute de corturi, rulote și campere. Era un drum de acces de pământ pe panta din apropierea plajei. Spre capăt urma un push-bike greu, de câteva sute de metri, aveam de urcat fața abruptă a unui deal cu o înclinație la limita aderenței. Ne despărțim iarăși de mare, pedalăm prin culturi și livezi, traversăm o vale adâncă după care urcăm din nou, ajungând în localitatea Byala, situată pe culme. Continuăm apoi cu Capul St. Anatas, era la capătul fortăreței antice de pe cap. Aici este o zona închisă unde accesul este permis doar cu taxă de vizitare. Era o zona înaltă și stâncoasă cu vederi panoramice, fără plaje. Continuăm pedalatul pe asfalt până în stațiunea Obzor, ne reîntâlnim cu marea, aici facem o pauză mai lungă cu scăldat și masă. Pedalăm apoi până la capatul plajei din Obzor, acolo malurile iarăși devin abrupte, ocolim pe asfalt pe dealurile care separă plaja Ozbor de următoarea plajă lungă. Coborâm pe valea Vaya apoi pedalăm până pe plaja, în resortul turistic. Ne mutăm în partea naturală a plajei și campăm pe capatul sudic al plajei, după campingul Irakli Wild. Campingul poate fi ocolit pe potecile din pădure.

Am parcurs joi circa 50 km cu 1436 D+

Ziua 5, vineri

Vineri avea să fie ultima zi cu diferențe mari de nivel și teren mai accidentat. Aveam teren destul de asemănător cu cel cu care eram obișnuiți, pe unde pedalăm noi în turele pe munți și dealuri, drumuri de pământ, grohotiș, urcușuri și coborâșuri pe bolovani. Ne propusesem să ajungem vineri în Nessebar, o perlă a Mării Negre, unul dintre cele mai vechi orașe-cetate din Europa.

În prima parte a zilei a fost greu, am avut o succesiune de urcușuri și coborâșuri prin păduri de stejar până în superbul sat Emona. Erau frumoase acele culmi cu vedere la mare, nu ne mai săturam să admirăm un astfel de peisaj. Era miezul zilei, o parte mergem până pe Capul Emine, acesta implica un drum dus-întors cu o coborâre. Revenim la singura terasă/restaurant din sat. Continuăm apoi pe coline. Urma iară o succesiune de urcușuri și coborâșuri, traversam câteva văi, era un drum peste stâncile dintre apropierea mării. Coborâm într-un final în Elenite, de acolo aveam să zărim Nessebarul iar munții și dealurile încep să dispară, părea că am “scăpat” de diferențele mari de nivel.

Din Elenite mergem în Sveti Vlas apoi pedalăm în apropiere de mare, până în Nessebar. Se apropia asfințitul, tocmai când pedalam pe fâșia îngustă care ne conducea în cetatea veche de pe peninsula Nessebar. Ne petrecem seara în Old Town Nessebar, facem un tur al orașului vechi iar la final alegem una dintre terasele de lângă mare. Într-un tarziu pornim la frontale spre capătul plajei la sud de Nessebar, pe colina capului Akrotirija, în apropierea buncărului militar Costero. Era o zonă naturală fără construcții, acolo puteam campa.

Am parcurs vineri 51 km cu 1.600 D+

Ziua 6, sâmbătă

Ne apropiasem la doar 42 km de Burgas, ne așteptau mașinile în partea nordică, lâgă lacurile sărate. Pornim din sudul Nessebarului, eram tocmai la intrarea în Ravada. Pedalăm pe lângă mare apoi ne strecurăm pe drumurile de pămant agricole până la intrarea pe lungul grind format între salinele Pomorie și mare. Îngusta limbă de nisip a fost unul dintre cele mai spectaculoase locuri din această etapă. Grindul ne conducea până pe plaja Pomorie apoi pedalăm pe langa mare până în centrul vechi. Erau plaje spre nord. În zona peninsulară, în centrul vechi, se mai păstrează încă intacte o parte dintre vechile case ale pescarilor. Golful sudic este fără plaje însă deosebit de spectaculos, acolo este portul vechi. Te îmbie la popas cu o atmosferă de port retro pecăresc. A fost cea mai faină localitate după Nessebar Old Town. Lunga promenadă sudica din Pomorie ne conduce în apropiere de Sarafovo, fentăm asfaltul iarăși pe drumuri de pamânt, prin lanul de grâu.

Între Sarafovo și Burgas se află o pistă de biciclete situată în buza mării, noi coborâm pe drumul de pământ de deasupra ei. În doar câțiva km ajungem pe promenada plajei cu nisip negru, Plaja Costa Nera, lângă salinele Burgas, acolo ne așteptau mașinile.

Am parcurs sâmbătă circa 42 km, a fost percepută ca cea mai lejeră zi din tură. Sărbătorim finish-ul la o terasă timp în care își face apariția o ploicică de vară după o săptămână cu vreme însorită. Eram deja la mșini. Zona era destul de naturală, fără construcții, doar două terase la începutul plajei cu nisipul negru.

Către seară ne montăm corturile pe plaja pustie sub o salcie. Ne orientăm iarași corturile cu fereastra spre răsărit, să ne trezească dimineața! Mai era un răsărit, ultimul din etapa aceasta!

Duminică ne punem bițele pe mașini, recuperăm pe Radu și Sinziana din Kamchia și revenim în Balcic. Ne reorganizăm pe mașini apoi pornim spre casă.

Am pedalat etapa aceasta 248 km cu diferența incertă de nivel. După multiple scufundări prin mare la scăldat ceasul meu a înregistrat 6.819 D+, ceea ce îmi pare eronat. Nu cred ca am avut mai mult de 4000 D+.

A fost o saptămână intensă cu locuri memorabile, efortul resimțit fiind destul de mare. Am avut sentimentul că am subestimat ușor dificultatea acestei etape. Parcă am fi vrut să lenevim mai mult în anumite zile. Nu am avut incidente sau accidentări, bicicletele au reușit să ne ducă până la finish, cu inevitabile reparații la marginea drumului. Nu am scăpat de penele de roți evident, aici am avut sprijin de la pompele electrice Flextail, puse în cele mai grele scenarii în care pot ajunge. Aveam zilnic de umflat 9 salteluțe și câteva roți de biciclete. Pompele pentru salteluțe ne-au impresionat din nou, știam deja de performanța excelentă a Flextail Tiny Pump 2X, însă Flextail Zero Pump au fost uimitoare în raport cu aspectul lor micuț, funționalitate și autonomie la doar 50 de grame!

Pompele pentru biciclete Flextail Tiny Bike Pump sunt concepute pentru utilizare individuală, pentru ture de câte o zi. După doar două umflări ele necesită reîncărcarea de la priza, power bank sau telefon (reverse charging). Acumulatorul are o capacitate de doar 350 mh și se încarcă în mai puțin de 30 minute! Încărcarea roții este rapidă, puțin peste 1 minut pentru o presiune de până în 2 bari la roți 2.2, pompa având capacitatea să umfle la o presiune de până la 100PSI(6,9 bari). După ce te obișnuiești cu ea greu mai revii la pompa manuală. Va trebui să o încarci zilnic însă la o utilizare de grup, cu pene zilnic la roțile bicicletei!

Pompele Flextail Tiny Bike Pump, Zero Pump și Tiny Pump 2X se găsesc în setul de echipament colectiv al CAR Cluj și pot fi testate gratuit în activități CAR. Sunt gadgeturi utile care ne-au impresionat la fiecare utilizare.

La sfârșit de octombrie vom avea o drumeție de toamnă dedicată FLEXTAIL Zero Pump, un grup numeros vom stresa micuțele pompe Flextail de buzunar în M-ții Vrancei, vom avea zeci de salteluțe gonflabile la umfalt! 

Vom continua tura cu bițele la mare în iulie 2025, până atunci să ne vedem sănătoși pe munte!

 

Ovidiu Motioc

 

galeria foto: https://photos.app.goo.gl/CbTLdvdpLU1ytVho6