Curs de inițiere în cățărare în mai multe lungimi de coardă

S-au aliniat planetele - între nunți și excursii diverse - astfel încât să avem un weekend liber amândoi, așa că, după propunerea lui Vasi, am decis să organizăm un eveniment pentru comunitatea CAR, intitulat „Curs de inițiere în cățărarea în mai multe lungimi de coardă”.

Ne gândeam să postăm și pe grupurile de WhatsApp ca să găsim oameni interesați, dar, luând în considerare și numărul limitat de locuri, în seara în care am publicat anunțul evenimentul era deja plin.

După câteva discuții scurte legate de transport și echipament, am pornit către Cheile Turenilor, în zona Țancurilor. O zonă ușor accesibilă, cu trasee ușoare și sectoare mai adăpostite în cazul în care vremea se supără.

Prima zi a fost dominată de teorie, cu exerciții simple și ușor de urmărit. Am exersat noduri, am descifrat „3B, 6a+ (5c, A1)”, am construit regrupări pe ancorele artificiale pregătite de Vasi - unele bune, altele mai puțin bune - și am avut și multe exemple de „how not to”, din care am putut învăța într-un mod foarte pragmatic.

La sfârșitul zilei, scopul era să exersăm cățărarea de multipitch... pe o singură lungime. Fiecare participant a aplicat cunoștințele dobândite în timpul zilei, sub supravegherea directă a unui instructor.

Din păcate, vremea și oboseala ne-au lăsat timp pentru un singur exercițiu, dar am pornit spre casă relaxați, cu sentimentul că am făcut și am învățat tot ce am putut.

În a doua zi am fost la limită să amânăm exercițiile, deoarece vremea nu arăta deloc promițător. Până la urmă am pornit devreme, cu ideea să parcurgem traseele „Amurg” și „Prieteniei” din Cheile Vălișoarei până în jurul orei 15:00, când era anunțată ploaia.

Noi am pornit pe „Amurg” - un traseu mai puțin frecventat -, iar echipa lui Vasi pe „Prieteniei” - un traseu cunoscut, cu o expunere mai mare. Primele două lungimi sunt foarte accesibile și am ajuns în a doua regrupare destul de repede. După piuituri, am observat că eram în sincron cu a doua echipă. A treia lungime probabil nu este cea mai potrivită pentru o inițiere. Pasul impus, cotat 6+, pare corect, doar că este 6+ de la începutul lungimii până în regrupare, un diedru susținut. Ne-a picurat în a treia regrupare, așa că deja mă uitam după variante de rapel în cazul în care începea să plouă mai serios. Ploaia s-a oprit, așa că ne-am angajat și în a patra lungime, care începe cu un pas de 6+ din regrupare, dar continuă mult mai ușor. Având în vedere că echipa cealaltă ne luase înainte, am găsit regruparea pregătită, așa că m-am putut lonja rapid și i-am putut chema pe secunzi destul de repede.

Ne-am întâlnit cu toții pe platou și, după câteva discuții tehnice, am pornit la vale, pentru că ploaia anunțată ajunsese și la noi.

Deși a fost o zi relativ scurtă, cu toții am considerat-o un succes, așa că propunerea de a merge la „Conacul Colțești” a fost primită cu entuziasm.

După aceste două zile destul de încărcate, cu toții am considerat că am învățat mult, într-un cadru relaxat și prietenos, dar sigur și educativ. Chiar dacă mai sunt multe aspecte care pot fi eficientizate (filatul cu două corzi, „dezîncurcarea” corzilor în regrupare, viteza de pregătire pentru rapel etc.), au fost două zile productive.

Câteva fragmente din feedbackul primit care ne-au încălzit sufletul: “m-am simțit în deplină siguranță. Mi-a plăcut enorm și atmosfera caldă”, “Mi-a plăcut la nebunie că sunteți pasionați nu doar de escaladă, ci și de predare”, “Am căpătat mai multă încredere în mine și mi-am depășite niște limite pe care nu credeam că le voi depăși curând”, “acest curs a venit ca o mănușă, era fix ceea ce aveam nevoie pentru a-mi explora pasiunea mai departe”

Așa că, Alina, Cătălin, Rareș și Marin, vă mulțumim pentru participare, pentru curiozitate și implicare. Spor (și grijă!) la următoarele trasee de mai multe lungimi pe care le veți parcurge!