Drumeție de iarnă pe vf. Piatra Craivii (1083 m)

Piatra Craivii, alături de Piatra Cetii, se remarcă proeminent la orizont atunci când privim silueta Munților Trascău dinspre Alba Iulia. Tot acolo, cercetările arheologice menționează existența cetății dacice Apoulon. 

Urcasem de câteva ori pe acest vârf, dar niciodată iarna. Am profitat de faptul că în prezentul Gerar zăpada își reintră în drepturi chiar și la altitudini mai mici și am pornit cu avânt să brăzdăm nămeții până pe unul dintre vârfurile emblematice ale Trascăului.

Ora 7:00, în Turda, termometrul mașinii indică -14 grade Celsius. Cerul este senin, așadar știm că va fi ceva mai cald după ce se va arăta și soarele. În Cricău totul este alb și înghețat. Lăsăm mașinile la capătul satului și pe la ora 8:50 începem să urcăm pe valea Cricăului. După aproximativ 2 km ne ținem de urmele de TAF prin zăpadă, părăsim valea și luăm în piept panta. Urcușul ne este răsplătit de peisaje însorite. În curând, vedem și culmea stâncoasă a Pietrei Craivii. Urcăm pe marcajul PA, cu grijă, printre stânci și zăpadă, iar aproximativ la ora 12:30 ajungem la altitudinea de 1083 m, pe vf. Piatra Craivii. De aici ni se dezvăluie priveliști cuprinzătoare către Făgăraș, Cindrel, Șureanu, Retezat, dar și către vârfuri importante din Apuseni: Dâmbău, Poienița, Muntele Mare și Piatra Cetii.

După o binemeritată pauză de prânz, coborâm pe aproximativ același traseu și ne îndreptăm spre marcajul BR ce ne va duce spre valea Cricăului. Aici Sînziana și Radu aleg varianta drumului forestier, pe vale, iar ceilalți continuăm conform planului de acasă pe versantul stâng al văii, prin zăpada neatinsă. Drumul merge matematic pe culme, trecând prin câteva poieni de unde vedem „dintele” de calcar numit Piatra Bulzului. Lipsa urmelor din zăpadă ne dă un pic de furcă, dar coborârea salvatoare nu întârzie să apară, în lumina caldă a apusului. Liniștea pădurii și numeroasele urme de animale ne însoțesc până în valea Cricăului, iar puțin după ora 17:00 ajungem înapoi la mașini.

Cei 8 drumeți de astăzi au fost Sînziana, Radu G., Ștefana, Draga, Adi, Vio, Octav și subsemnatul.

Text și foto: Radu I.