Iarna în Munții Cindrel, Refugiul Cânaia
Am plecat în această tură de iarnă cu o echipă restrânsă, hotărâți să ne bucurăm de Munții Cindrel în plin sezon rece și să petrecem un weekend autentic de munte, cu creastă, refugiu și liniște. Deși planul inițial viza atingerea Vârfului Cindrel, ne-am propus din start să adaptăm tura condițiilor reale din teren. Ni s-a alăturat și Finn, patrupedul echipei, care ne-a însoțit cu energie pe tot parcursul traseului.
Sâmbătă dimineață am pornit din Cluj spre Păltiniș, unde ne-am echipat și am intrat rapid în ritmul turei. Iarna își intrase deja în drepturi: zăpadă consistentă, aer rece și o lumină clară, specifică zilelor senine de ianuarie. Rachetele și stratul proaspăt ne-au impus un tempo constant, potrivit pentru o tură de anduranță.
Urcarea a alternat între porțiuni deschise și segmente prin pădure, într-o atmosferă liniștită, de iarnă autentică. Pe parcurs am avut și o porțiune cu jnepeni, unde înaintarea s-a transformat într-o luptă serioasă cu zăpada, afundându-ne până la brâu la fiecare pas. A fost una dintre acele secțiuni care te obosesc rapid, dar care rămân memorabile și dau savoare turei. Am continuat metodic, cu pauze scurte pentru ceai cald și respirație, iar Finn ne-a ținut mereu companie, alergând înainte și revenind periodic să ne „verifice”.
Pe măsură ce ziua se apropia de final, am realizat că nu mai avem suficient timp și energie pentru a continua conform planului inițial. Am ales varianta mai echilibrată, iar ultimii kilometri ai primei zile i-am parcurs la frontale, pe platou, din Șaua Canaia spre refugiu.
Ajunși la refugiul Canaia, ne-am strâns rapid în jurul arzătoarelor. Afară frigul se adâncea, iar înăuntru începea mica noastră „bucătărie” de munte: topit zăpadă pentru apă, aburi ridicându-se din căni, miros de mâncare caldă și multă voie bună. Oboseala zilei s-a transformat treptat în râsete, povești și glume, în timp ce fiecare își pregătea cina. A fost genul de seară care face ca un refugiu rece să pară, pentru câteva ore, cel mai primitor loc din lume.
Noaptea a trecut liniștită, iar dimineața ne-a găsit odihniți. A doua zi am pornit înapoi spre Păltiniș într-un ritm relaxat, bucurându-ne de lumină și de continuitatea unei ture de două zile. La finalul turei, înapoi jos, ne-am răsfățat cu o ciorbă caldă, care a închis perfect acest weekend de iarnă.
Chiar dacă nu am ajuns pe Vârful Cindrel, tura și-a atins scopul: iarnă, mișcare, decizii asumate și o echipă care a funcționat armonios – oameni și câine deopotrivă.
Datele turei pe zile:
Ziua 1: 15,6 km, +868 m diferență de nivel
Ziua 2: 12,2 km, +228 m diferență de nivel
